45 DE ERORI PRINCIPALE ALE MARTORILOR LUI IEHOVA
MARTORII LUI IEHOVA CEEA CE AI NEVOIE SĂ ŞTII GHID RAPID DE REFERINŢĂ
45 DE ERORI PRINCIPALE ALE MARTORILOR LUI IEHOVA
Numerele din paranteze pătrate sunt din cartea Turnului de Veghe Reasoning from the Scriptures/Judecând după Scripturi
SOCIETATEA TURNUL DE VEGHE
TURNUL DE VEGHERE INVAŢĂ BIBLIA ÎNVAŢĂ
Societatea Turnul de Veghere este reprezentantul vizibil al lui Dumnezeu pe pământ şi ar trebui să fie ascultată ca şi vocea lui Dumnezeu [205].
Scriptura este insuficientă pentru învăţarea lucrurilor lui Dumnezeu [328, 332-333].
Fără Societatea Turnul de Veghere şi vasta ei literatură, oamenii sunt incapabili să înţeleagă adevăratele semnificaţii ale Scripturii [328].
Oamenii nu nu trebuie să gândească ei înşişi când interpretează Scriptura. Ei trebuie să-şi supună mintea Societăţii Turnul de veghe [328].
Vocea lui Dumnezeu se găseşte numai în Scripturi (vezi 2 Timotei 3:16; 1Corinteni 2:13). Ascultarea I se cuvine lui Dumnezeu şi Cuvântului Lui, nu unei organizaţii din secolul al optsprezecelea (citiţi Psalmul 119).
Scriptura este total suficientă pentru a furniza cunoştinţa care conduce la mântuire prin credinţa în Hristos şi pentru creşterea spirituală (2 Timotei 3:15-17).
Orice persoană are capacitatea de a înţelege Scriptura (2 Timotei 3:15-17). Duhul Sfânt ajută credincioşii să înţeleagă şi să aplice Cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 16:12-15; 1 Corinteni 2:9-12).
Credincioşii sunt chemaţi la a verifica orice afirmaţie pretinsă a fi adevăr având ca măsurătoare Scriptura (1 Tesaloniceni 5:21), aşa cum au făcut creştinii din Berea (Fapte 17:11). Isus, de exemplu, ne-a arătat cum putem folosi Scriptura ca şi Curtea Supremă de apel (Matei 4: 4,7,10).
NUMELE DIVIN
„Iehova” este singurul nume pe care ar trebui să-L folosim pentru Dumnezeu [149, 191].
Utilizarea adecvată a numelui „corect” al lui Dumnezeu (Iehova) este esenţială pentru mântuire [149, 196-197].
Referinţele despre Tatălui din Noul Testament ar trebui redate ca „Iehova” [194-195].
Scriptura se referă la Dumnezeu în numeroase feluri: „Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov” (Exod 3:16), „Tatăl nostru” (Matei 6:9) şi „Abba” (însemnând „tătic” (Romani 8:15)). Mai mult chiar, „YHWH” (sau Yahweh) – nu „Iehova” – este redarea corectă al Numelui lui Dumnezeu din Vechiul Testament.
Iertarea păcatelor se găseşte numai în numele lui Isus (Ioan 1:12; 3:16; Fapte 10:43; 1Ioan 3:23, 24). Isus este singura cale de salvare (Ioan 14: 6; Fapte 4:12; 1 Ioan 5:13).
Noul Testament (în manuscrisele din greacă) foloseşte întotdeauna cuvântul „Domn”, niciodată „Iehova” – nici chiar în citatele din Vechiul Testament.
Credincioşii sunt chemaţi să fie martorii lui Iehova [199-208].
Isus nu este Iehova aşa cum este Tatăl [197 – 198].
Credincioşii sunt chemaţi să fie martori ai lui Isus Hristos (Fapte 1:8; 2:32; 3:15; 4:33; 13:30, 31).
Isus este Iehova (sau Yahweh), deoarece El este numit Yahweh în mod profetic (Isaia 40:3), are gloria lui Yahweh (Isaia 6:1, cf. Ioan 12:41) şi face lucruri pe care numai Yahweh le poate face – cum ar fi crearea universului (Isaia 44:24; cf. Coloseni 1:16).
ISUS HRISTOS
Hristos a fost „cel dintâi născut din toată creaţia” şi a fost creat cu miliarde de ani în urmă [408 – 09].
Hristos a fost creat la fel ca Arhanghelul Mihail [218].
Toate celelalte lucruri din univers au fost create prin acest înger creat (Hristos).
Isus este un dumnezeu puternic, dar nu este Dumnezeul Atotputernic aşa cum este Tatăl [212-13, 416-17].
Isus este un dumnezeu mai mic decât Tatăl pentru că El a spus: „Tatăl este mai mare decât mine” (Ioan 14:28) [214,219,40,420,425].
Isus este un dumnezeu mai mic decât Tatăl pentru că „capul lui Hristos este Dumnezeu” (1 Corinteni 11:3) [410].
Isus este un dumnezeu mai mic decât Tatăl pentru că El este numit „Fiul preaiubit al lui Dumnezeu” (Ioan 3:16) [418].
Pentru că Isus S-a referit la Tatăl precum „Tatăl meu” şi „Dumnezeul meu” (Ioan 20:17), El nu poate fi Dumnezeu în acelaşi sens în care este Tatăl [212-13,426].
Hristos nu a fost creat, ci este Creatorul (Isaia 44:24; Coloseni 1:16). Cuvântul „cel dintâi născut” înseamnă Hristos este „primul în grad” şi „iese în evidenţă” deasupra întregii creaţii.
Hristos nu este Mihail pentru că: El a creat îngerii (Coloseni 1:16); nici un înger nu poate fi numit Fiul lui Dumnezeu (Evrei 1:5); şi nici un înger nu poate conduce lumea (Evrei 2:5). Hristos conduce totul (Apocalipsa 19:16).
Dumnezeul atotputernic – de unul singur – a creat, în mod direct, tot universul (Isaia 44:24). De vreme ce Noul Testament îl portretizează pe Hristos ca fiind Creatorul (Coloseni 1:16), aceasta indică faptul că identitatea Sa este cea de Dumnezeu atotputernic.
Atât Tatăl, cât şi Isus sunt numiţi „Dumnezeu puternic” în Scriptură (Isaia 10:21; 9:6). La fel, atât Tatăl, cât şi Isus sunt înfăţişaţi în Scriptură ca fiind Dumnezeu atotputernic (Isaia 45:5; 40:3). Sunt divini în mod egal.
Isus este egal cu Tatăl în natura Sa divină (Ioan 10:30). Ca poziţie a fost mai jos decât Tatăl, din punctul de vedere al transformării Sale în slujitor, luând trup de om (Filipeni 2:5-11). Ca poziţie Tatăl era „mai mare” decât Isus.
Aşa cum soţul este funcţional capul soţiei, chiar dacă ambii sunt fiinţe omeneşti egale (Geneza 1:26-28), la fel, Tatăl este funcţional capul lui Hristos, cu toate că ambii sunt în mod egal divini (Ioan 10:30).
Isus este în mod etern Fiul lui Dumnezeu (Ioan 3:16,17; Proverbe 30:4; Evrei 1:2). Aceasta înseamnă că El are, în mod etern, aceeaşi natură ca şi a Tatălui – divină.
În umanitatea Sa, Hristos L-a recunoscut pe Tatăl ca „Dumnezeul meu”. În natura Sa divină nu se putea referi la Tatăl niciodată ca la „Dumnezeul meu”, pentru că El era deplin egal cu Tatăl în ceea ce priveşte natura Sa divină (Ioan 1:1; 10:30; 20:28).
Pentru că Isus nu ştia ziua sau ora celei de a doua veniri ale Sale (Marcu 13:32), El nu poate fi Dumnezeu în acelaşi sens în care este Tatăl (409).
Oamenii nu trebuie să se închine lui Isus aşa cum se închină Tatălui, ci trebuie să I se arate numai ascultare (214-15).
După răstignire Isus a fost înviat din morţi ca o făptură spirituală invizibilă (fără un trup fizic) [334-35].
Isus nu S-a arătat ucenicilor Săi în acelaşi trup în care a şi murit, ci, mai degrabă, S-a „materializat” în faţa ucenicilor Săi, în trupuri diferite pentru a demonstra că El „a înviat” [335]
Cea de-a doua venire spirituală şi invizibilă a lui Hristos a avut loc în 1914. El a domnit ca Rege de atunci prin Societatea Turnul de Veghere [340-45].
Isus vorbea din perspectiva limitată a umanităţii Sale. Dacă ar fi vorbit din divinitatea Sa, nu ar fi spus niciodată că nu ştie ziua sau ora. Alte versete arată că Hristos, ca Dumnezeu, ştie toate lucrurile (Matei 17:27; Luca 5:4-6; Ioan 2:245; 16:30; 21:17).
Acelaşi cuvânt grecesc (proskuneo) folosit pentru închinarea la faţă de Tatăl (Ioan 4:23) este folosit pentru închinare la adresa lui Isus (Ioan 9:38; Evrei 1:6; Matei 8:2). O
amenii I s-au închinat Lui Isus în Noul Testament.
Isus a fost înviat din morţi într-un trup fizic, din carne şi oase (Luca 24:39).
Isus S-a arătat ucenicilor Săi exact în acelaşi trup în care a fost îngropat; avea chiar rănile de pe urma răstignirii (Ioan 20:27, cf. Fapte 2:31; 1Corinteni 15:35-44).
A doua venire a lui Hristos urmează să se realizeze şi va fi vizibilă pentru orice ochi (Daniel 7:13; Zaharia 9:14; 12:10; Matei 16:27,28; 24:30; 2 Timotei 4:1). Se va reîntoarce ca „Împăratul împăraţilor” într-o flacără de glorie (Apocalipsa 19:16).
DUHUL SFÂNT
Duhul Sfânt nu este o persoană [380-381].
Duhul Sfânt nu este Dumnezeu, ci este „forţa activă” impersonală a lui Dumnezeu pentru realizarea voii Lui în lume [381].
Deoarece Duhul Sfânt nu are un nume, „el” nu este o persoană [380-81,407].
Deoarece oameni diferiţi pot fi „umpluţi” cu Duhul Sfânt în acelaşi timp, aceasta demonstrează că Duhul nu este o persoană [380].
Duhul Sfânt este o persoană, pentru că El are toate atributele unei personalităţi: minte (1 Corinteni 2:10), sentimente (Efeseni 4:30) şi voinţă (1 Corinteni 12:11). Face lucruri pe care numai o persoană le poate face, precum ar fi să se roage (Romani 8:26) şi să vorbească oamenilor (Ioan 15:26).
Duhul Sfânt nu este doar o persoană (vezi nr.23), dar El este şi Dumnezeu pe deplin. Este numit Dumnezeu în Fapte 5:34. Are şi toate atributele lui Dumnezeu, inclusiv omniprezenţa (Psalm 139:7), omniscienţa (1 Corinteni 2:10) şi omnipotenţa (Romani 15:19).
Fiinţele spirituale nu sunt numite întotdeauna în Scriptură. Sunt identificate adeseori prin caracterul lor. Demonii, de exemplu, sunt numiţi duhuri „necurate” sau „rele”. În acelaşi mod, Duhul Sfânt este identificat prin caracterul Său sfânt (Ioan 16:7-14).
Efeseni 3:19 vorbeşte despre a fi umplut cu Dumnezeu Însuşi. În mod evident, Dumnezeu este o persoană. Efeseni 4:10 vorbeşte despre Hristos care umple toate lucrurile. Este evident că Hristos este o persoană; la fel este şi Duhul Sfânt.
TRINITATEA
Cuvântul „Trinitate” nu se găseşte în Biblie şi de aceea doctrina aceasta nu poate fi adevărată [405-26].
Pentru că Dumnezeu nu este autorul dezordinii sau confuziei (1 Corinteni 14:33), doctrina trinităţii nu poate fi adevărată de vreme ce este atât de iraţională [407-26].
Nu pot exista „trei Dumnezei într-unul singur” sau „trei dumnezei într-o singură Persoană” [405-26].
Doctrina Trinităţii a fost adoptată de biserică la o distanţă de 300 de ani după ce a murit Hristos [405].
Cu toate că nu se găseşte în Biblie cuvântul „trinitate”, conceptul este predat în mod clar (Matei 28:19). Există un singur Dumnezeu (Deuteronom 6:4) şi totuşi sunt trei persoane (2 Corinteni 13:14), care sunt numite Dumnezeu – Tatăl (1 Petru 1:2), Fiul (Ioan 20:28) şi Duhul Sfânt (Fapte 5:3,4).
Ca oamenii să înţeleagă totul despre Dumnezeu ar trebui să aibă chiar mintea lui Dumnezeu. Scriptura indică, în mod clar, că oamenii nu pot înţelege totul despre Dumnezeu (Romani 11:33, 1 Corinteni 13:12, Isaia 55:8,9).
Trinitarienii nu cred că există trei dumnezei într-unul singur sau trei dumnezei într-o persoană. Ei cred în trei persoane, într-un singur Dumnezeu (Matei 28:19).
Doctrina Trinităţii derivă direct din Scriptură (Matei 28:19; 2 Corinteni 13:14). A fost afirmată de biserică în mod constant, încă de când a murit Hristos.
|
Tată UN SINGUR D-ZEU
Is.Hr. Sf.Duh |
|
1Petru 1:2 NUMIT „D-ZEU”
Ioan 20:28 Fapte 5:3,4 |
|
Mat. 19:26 OMNIPREZENT
Mat. 28:18 Psalm 139:7 |
|
Romani 11:33 OMNISCIENT
Mat.9:4 1Cor.2:10 |
|
1Petru 1:5 OMNIPOTENT
Mat.28:18 Ro. 15:19 |
|
Gen.17:1 ATOT- PUTERNIC
Ro.15:19 Apoc.1:8 |
|
Ioan 7:28 ADEVĂR Apoc.3:7 1Ioan 5:6 |
|
Psalm 90:2 ETERN Mica 5:2 Evr.9:14 |
|
Luca 2:11 DOMN Ro. 10:12 2Cor.3:17 |
|
Apoc. 15:4 SFÂNT Fapte 3:14 Ioan 16:7-14 |
|
Ieremia 32:17 PUTERNIC
Luca 1:35 Evr.1:3
|
|
TREI PERSOANE ALE TRINITĂŢII
|
COMPARAŢIE A LUI YAHWEH ŞI ISUS
Tabelul acesta arată câteva dintre numele şi atributele lui Iehova, sau Yahweh, pe care
Biblia le atribuie şi lui Isus. Ar fi o blasfemie atribuirea majorităţii acestor nume sau puteri oricărei alte persoane în afara lui Dumnezeu. Totuşi, Biblia le atribuie, în mod clar, pe toate lui Isus Hristos.
Versetele acestea arată că Isus şi Yahweh sunt una şi aceeaşi persoană: marele „EU SUNT”.
ÎNTREBUINŢATE PENTRU YAHWEH
Exod 3:14
Geneza 1:1
Isaia 48:12
Isaia 45:23
Isaia 43:11
Isaia 43:15
Geneza 18:25
Psalm 27:1
Deuteronom 32:3,4
Isaia 48:17
Isaia 45:24
Isaia 44:24
Psalm 23:1
Isaia 44:24
Deuteronom 32:39
Daniel 9:9
Exod 15:26
Psalm 139:7-12
1 Împăraţi 8:39
Isaia 40:10-31
Geneza 1:1
Psalm 102:26,27
Maleahi 3:6
Ioan 4:24
DESCRIERE
YAHWEH (EU SUNT)
DUMNEZEU
ALFA ŞI OMEGA
DOMN
SALVATOR
ÎMPĂRAT
JUDECĂTOR
LUMINĂ
STÂNCĂ
RĂSCUMPĂRĂTOR
NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ
SOŢ
PĂSTOR
CREATOR
DĂTĂTOR AL VIEŢII
IERTĂTOR AL PĂCATULUI
DOMNUL, VINDECĂTORUL NOSTRU
OMNIPREZENT
OMNISCIENT
OMNIPOTENT
PREEXISTENT
ETERN
NESCHIMBAT
PRIMITOR AL ÎNCHINĂRII
ÎNTREBUINŢATE PENTRU ISUS
Ioan 8:58
Tit 2:13
Apocalipsa 1:17,18
Filipeni 2:10,11
Ioan 4:41
Apocalipsa 19:16
2 Corinteni 5:10
Ioan 8:12
1Corinteni 10:3,4
Efeseni 1:7
Romani 3:21,22
2 Corinteni 11:2
Ioan 10:11-16
Coloseni 1:16
Ioan 5:21
Marcu 2:1-12
Fapte 9:34
Matei 28:19-20
Ioan 16:30
Marcu 1:29-34
Ioan 17:5
Isaia 9:6
Evrei13:8
Matei 28:9
DOUĂ CLASE DE OAMENI SALVAŢI
Vor merge în Cer numai 144.000 de martori ai lui Iehova; aceştia sunt „Clasa Aleasă” [166-68].
Cu excepţia celor 144.000, toţi ceilalţi martori ai lui Iehova sunt „celelalte oi” ale lui Dumnezeu şi vor trăi veşnic în paradisul pământesc [116-17].
Numai membrii Clasei Alese sunt „născuţi din nou” [76-80].
Hristos nu a restricţionat niciodată Împărăţia cerurilor numai la 144.000 de oameni. Învăţătura pe care a dat-o El este că toţi oamenii ar trebui să caute Împărăţia şi că oricine o va căuta, o va găsi (Matei 9:35-38; Marcu 1:14,15; Luca 12:22-32).
Există o destinaţie finală care îi aşteaptă pe toţi aceia care cred în Isus Hristos (Efeseni 2:19; Filipeni 3:20; Coloseni 3:1). Isus a afirmat că toţi credincioşii vor fi împreună într-o „singură turmă”, sub un singur păstor în Cer (Ioan 10:16).
Scriptura spune că oricine crede că „Isus este Hristosul” este născut din Dumnezeu…” (1 Ioan 5:1). Expresia „oricine crede” este atotcuprinzătoare.
SALVAREA (MÂNTUIREA)
Salvarea depinde de fapte. „Harul” este, mai mult sau mai puţin, ocazia oferită fiinţelor umane de a-şi câştiga salvarea prin ascultarea totală de Societatea Turnul de veghe. Harul nu implică un dar, fără plată, al salvării. [356 – 59].
„Credinţa” e necesară salvării – dar trebuie adăugate fapte la ea [132].
„Credinţa” implică chemarea Numelui lui Iehova (Romani 10:13 este citat) [149].
Nu există siguranţa salvării [358-59].
Salvarea este prin credinţă, prin har, fără a implica faptele (Efeseni 2:8,9; Tit 3:5; Galateni 2:16). Cuvântul „har” se referă la favoarea nemeritată din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu ne oferă salvarea în dar, fără plată – şi darul acesta este primit prin credinţa în Isus (Fapte 16:31).
În Noul Testament se spune de aproximativ 200 de ori că salvarea este numai prin credinţă – fără a implica faptele bune deloc (de exemplu Ioan 3:15; 5:24; 11:25; 12:46; 20:31; Fapte 16:31).
Romani 10:13 se referă la chemarea Numelui Domnului Isus – nu al lui Iehova – pentru salvare (vezi versetele 9 -12 în context). (Societatea Turnul de veghere a
tradus greşit versetul acesta în Biblia pe care o folosesc). Fapte 16:31 este o referinţă bună: „Crede în Domnul Isus şi vei fi salvat”! (NIV)
Creştinii sunt siguri de salvarea lor. Efeseni 4:30 spune că suntem pecetluiţi de Duhul Sfânt, pentru ziua răscumpărării. Nimeni nu ne poate smulge din mâna lui Hristos (Ioan 10:28).
SUFLETUL ŞI ADORMIREA SUFLETULUI
Omul nu are un suflet, distinct de trupul fizic, care să poată supravieţui morţii [375,379].
De vreme ce omul nu are natură imaterială care să supravieţuiască morţii, este evident că el nu e conştient de nimic din ceea ce urmează după moarte [169-75].
Iadul nu este un loc al suferinţei veşnice, ci este mormântul obişnuit al omenirii [170-71].
Necredincioşii sunt anihilaţi în clipa morţii [172-74].
Omul are un suflet distinct. În clipa în care creştinul moare, sufletul său (sau natura sa imaterială) merge în prezenţa lui Dumnezeu (Filipeni 1:21- 23; 2 Corinteni 5:8). În clipa în care necreştinul moare, sufletul său merge într-un loc al suferinţei cumplite (Luca 16:9-31).
Fiinţele umane sunt conştiente după moarte. Un exemplu este cel din Apocalipsa 6:9,10, unde „sufletele” fără trup ale credincioşilor sunt sub altarul lui Dumnezeu, purtând o conversaţie cu El. (Vezi şi Luca 16:19-31).
Iadul este un loc al suferinţei (Apocalipsa 20:15) şi aceia care merg acolo suferă veşnic (Matei 25:46). Suferinţele celor răi sunt la fel de eterne cât este viaţa veşnică pentru cei credincioşi (Acelaşi cuvânt grecesc pentru „etern” este folosit în ambele cazuri, vezi Apocalipsa 14:9-11).
Anihilarea mai degrabă evită pedeapsa decât confruntarea cu ea. Chinul, prin definiţie, nu poate fi nimic altceva decât o nefericire conştientă (Apocalipsa 14:9-11). O pedeapsă care nu se face simţită nu este pedeapsă. Scriptura indică chinul conştient etern pentru cel rău (Matei 25:46).
SUBIECTE CONTROVERSATE
Transfuzia de sânge este acelaşi lucru ca şi mâncarea sângelui, pentru că este deci, similară hrănirii intravenoase. Astfel, referinţele biblice în care se menţionează „mâncarea sângelui”(Geneza 9:4, de exemplu) interzic transfuzia de sânge [70-76].
Zilele de naştere nu ar trebui sărbătorite pentru că în două cazuri menţionate în Biblie (Geneza 40:20-22, Matei 14:6-10), persoanele respective au fost omorâte; astfel zilele de naştere sunt rele [68-70].
Purtarea unei cruci – bijuterie este o formă de idolatrie [89-93].
Isus a fost răstignit nu pe o cruce, ci pe un par [89].
Biblia interzice mâncarea sângelui, dar transfuzia de sânge nu este echivalentă cu hrănirea intravenoasă, pentru că sângele nu funcţionează ca hrană. Transfuzia este, în principal, o reîmprospătare a cantităţii de sânge, fluidul esenţial care susţine viaţa.
Versetele acestea demonstrează doar că oamenii respectivi erau răi – Faraon şi Irod – nu că zilele de naştere erau rele. Scriptura nici nu ne impune să sărbătorim ziua de naştere, dar nici nu ne-o interzice.
Purtarea unei cruci-bijuterie nu este un semn al idolatriei, pentru că nu crucea în ea însăşi este obiectul închinării, ci crucea reprezintă o atitudine plină de închinare faţă de Hristos şi dedicare faţă de mesajul crucii, acela că Hristos a murit în locul nostru.
Isus a fost răstignit pe o cruce (greceşte: stauros). Ioan 20:25 spune că au fost folosite cuie la răstignirea Lui – unul pentru fiecare mână. (La par s-ar fi folosit un singur cui.) De asemenea, Isus a descris răstignirea implicând mâini întinse (Ioan 21:18,19).
UN ISTORIC AL ERORILOR
Societatea Turnul de Veghere se pretinde a fi un profet al lui Dumnezeu. Totuşi, de-a lungul istoriei, a făcut profeţii false în mod consistent (vezi mai jos).
Martorii lui Iehova argumentează faptul că unii profeţi biblici au susţinut vederi greşite şi totuşi, nu au fost condamnaţi ca profeţi falşi şi, astfel, nici Societatea Turnul de Veghere nu ar trebui condamnată pentru erorile profetice. Raţionamentul acesta este greşit. Ucenicii, în anumite ocazii, au spus ceva, ca fiinţe umane, şi au făcut greşeli. Totuşi, când apostolii sau profeţii au vorbit ca gura lui Dumnezeu, nu exista nici o posibilitate de eroare, pentru că ei comunicau o descoperire directă de la Dumnezeu (Deuteronom 18:18; 2 Samuel 23:2; 1Corinteni 2:13).
Martorii lui Iehova oferă uneori scuze pentru erorile profetice ale Turnului (ca modalitate de dezarmare a viitoarelor critici la adresaTurnului de Veghere). Dar, unde spune Scriptura, că dacă cineva se scuză pentru o profeţie falsă, acela nu este un profet fals? Scriptura este fermă: un profet biblic trebuie să fie precis 100% (Deuteronom 18:22).
PROFEŢIILE FALSE ALE SOCIETĂŢII TURNUL DE VEGHE
Societatea Turnul de Veghere a prezis că în 1874 că va avea loc a doua venire a lui Hristos.
Societatea Turnul de Veghere a profeţit că anul 1914 va marca răsturnarea guvernelor umane şi stabilirea deplină a Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ.
Societatea Turnul de Veghere a prezis că anul 1925 vor învia anumiţi sfinţi ai Vechiului Testament – incluzându-i pe Avraam, Isaac şi Iacov – vor învia din morţi şi vor veni să locuiască în San Diego.
Societatea Turnul de Veghere a prezis că în anul 1975 se va încheia istoria omenirii şi va începe domnia de 1000 de ani a lui Hristos.
CUM POŢI AJUTA
ÎNŢELEGE TURNUL DE VEGHERE
Martorii lui Iehova sunt învăţaţi să anticipeze întrebările şi obiecţiile obişnuite la ceea ce spun ei. Când pune cineva o întrebare doctrinară, aceasta declanşează în mod automat un răspuns programat de tip „Turnul de Veghere” în mintea unui martor al lui Iehova. Reţinerea acestui aspect te va ajuta să ai răbdare atunci când le mărturiseşti.
De asemenea, trebuie să reţii că atunci când evidenţiezi un anumit verset din Biblie pentru un martor al lui Iehova, el îl „citeşte” prin „lentilele” Societăţii Turnului de veghe. Mintea lor condiţionată, preprogramată, înlocuieşte ceea ce spune versetul de fapt, cu ceea ce spune Societatea Turnul de Veghere că înseamnă de fapt. O tehnică practică în tratarea „răspunsurilor declanşatoare” ale martorilor lui Iehova este să le ceri ca el sau ea să citească un anumit verset cu voce tare şi apoi să întrebi: „Despre ce anume se vorbeşte aici?”
NU TE GRĂBI!
Nu te grăbi şi nu forţa un martor al lui Iehova să digere mai mult decât poate în timpul unei întâlniri. Este mai bine să te axezi pe unul sau două subiecte, în timpul fiecărei întâlniri, şi să discuţi cu el/ea pe îndelete, decât să-i laşi să „pună totul pe masă” într-o singură întâlnire.
PUNE ÎNTREBĂRI DESCHISE
O modalitate bună de a ajuta un martor al lui Iehova să descopere problemele din teologia Turnului de Veghere este folosirea întrebărilor strategice bazate pe versete cheie, într-un mod plin de tact şi amabilitate. Întrebarea potrivită, pusă într-un mod nondefensiv, neprovocator şi nemanipulant, îl poate determina pe un martor al lui Iehova să se confrunte cu o doctrină, precum cea a divinităţii lui Hristos, care este complet contrară învăţăturii Societăţii Turnului de Veghere. Iată un exemplu de tip de întrebare:
„Cum reconciliaţi învăţătura Turnului de veghe despre „Clasa Aleasă” din Cer şi cea despre „Celelalte oi” pe pământ cu Ioan 10:16 care afirmă, în mod clar, că toţi creştinii vor fi împreună „o singură turmă” sub „un singur păstor”?
Există peste 350 de astfel de întrebări în cartea lui Ron Rhodes „Explicarea Scripturilor pentru martorii lui Iehova”, dacă doriţi mai mult ajutor.
SUBMINEAZĂ AUTORITATEA TURNULUI DE VEGHE
La fiecare întâlnire cu un martor al lui Iehova, vei vrea să subminezi autoritatea Societăţii Turnului de Veghere, arătându-i că este un profet fals. Demonstrând, într-o manieră plină de dragoste, că Societatea Turnul de Veghere a greşit de nenumărate ori în privinţa previziunilor ei, te va ajuta să pui la îndoială tot ceea ce învaţă Societatea Turnul de Veghere.
RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI
Creştini fiind, trebuie să împărtăşim nu numai ceea ce credem, ci şi de ce credem aceasta. Trebuie să fim capabilii să oferim motive convingătoare în privinţa convingerilor noastre. „Să fii gata întotdeauna să răspunzi oricui îţi cere socoteală pentru credinţa care este în tine” (1 Petru 3:15).
Dacă nu cunoşti răspunsul la una din întrebările pe care ţi le pune un martor al lui Iehova, spune: „Este o întrebare bună. Nu sunt sigur de răspuns, dar voi căuta săptămâna aceasta şi îţi voi da răspunsul. Am putea vorbi despre aceasta săptămâna viitoare când mai treci pe la mine?”
Dacă vrei mai multe informaţii despre cum ai putea ajuta martorii lui Iehova şi o analiză biblică completă a doctrinei lor, caută în cartea pe baza căreia am realizat acest ghid rapid: Ron Rhodes, Reasoning the Scriptures with the Jehovah’s witnesses. Cartea lui Rhodes a fost scrisă ca să te ajute să răspunzi cărţii Turnului de Veghere „Judecând după Scripturi” (Reasoning from the Scriptures). Poţi scrie şi autorului: Ron Rhodes, Reasoning from the Scripures Ministries, PO Box 80087, Rancho Santa Margarita, CA 92688
